Pe liman, pe sub stejar,
Ne plimbam, atât de des,
Pe aleea inimilor ce tresar,
Tresar, atunci când se iubesc.
Şi mulţi râdeau pe-ascuns de noi,
Şi ne bârfeau la colţuri,
Ei nu cunosc iubirea-n doi,
Dar ne fac nouă reproşuri.
Că nu suntem cum ei ne vor,
Suntem cum ne place nouă,
Noi, n-ascultam de gura lor,
Noi, împărţim iubirea-n două.
În două inimi, ce tresar,
Când se scutură stejarii,
Şi se iubesc pe sub stejar
Deşi trecut-au peste ele anii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu