Plouă iubito.

Plouă în mine, iubito, de dor,
Plouă în mine, iubito, cu jale,
Şi toate pe lume parcă mă dor,
Îmi caut spre tine încă o cale.

Plouă iubito, cu stropi de durere,
Plouă iubito, fără stropi de noroc,
Parcă nimic nu îmi face plăcere,
Caut o cale, la tine să mă întorc.

Plouă iubito, cu stropi de iubire,
Plouă iubito, cu  dor pe pământ,
Mă zbat ca nebun şi caut ieşire,
Să ajung la tine, pe aripi de vânt.

Un pion

Când eşti doar un pion, uitat pe tablă,
Deşi partida s-a încheiat deja de mult,
Inutil mai crezi că cineva se-ntreabă,
Cine eşti? Ai câştigat sau ai pierdut?

Rămâi uitat, blocat între pătrate şterse,
Şi speri ca cineva să vadă c-ai rămas,
Să te culeagă, să te aşeze printre piese,
Sau să te ia în mâna ca într-un ultim dans.

Dar eşti doar un pion, uitat cândva pe tablă,
Destul de  prăfuit de atât de multă aşteptare,
Ce mai speră, poate cineva, cumva să-l vadă,
Că-i singurul rămas şi rătăcit pe tablă mare.

Nu puneţi

Nu puneţi iubirii frâie din curele,
Şi nu struniţi o inimă după o lume,
Veţi fi mereu, de dorurile grele
Îngenunchiaţi, fără nimic a spune.

Nu puneţi dragostei căluş la gură,
Şi nu-i respingeţi vorba de iubire,
Doar inima din dragoste îndura,
Uitând mereu de ceasurile grele.

Nu puneţi iubirii inutilele zăvoare,
Şi nu o renegaţi de-al lumii drag,
Acelaşi dor ce freamătă şi doare,
Va revenii din nou la voi în prag.

Nu puneţi dragostei verigi de lanţuri,
Şi nu legaţi o inimă care iubeşte,
Se va zbuciuma în ale vieţii laţuri,
O inimă cu dor  nicicând nu oboseşte.