Noi stăteam pe iarba verde ,
Ascultăm râul ce curge,
Ştiam că nimeni nu ne vede.
Împărţeam aceeaşi bucătura,
Din mâncarea ce-o aveam,
Şi cu apă, în loc de băutură ,
Parcă amândoi ne îmbătăm.
Timpul parcă şi el se oprea,
Clipa, ca să nu ne treacă,
Lumea, parcă-n loc stătea,
Cu noi ca să petreacă.
Totul parcă era un fel de vis,
Şi-o visare parcă era totul,
Noi am evadat, în paradis,
Şi nimeni nu ne ştia locul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu