marți, 26 august 2014

Te iubesc dar lasă-mă

Te iubesc dar lasă-mă aproape,
Să poţi s-auzi ale iubirii şoapte,
Te iubesc lasă-mă să fiu cu tine,
Să-mi citeşti iubirea din privire.

Te iubesc, dar lasă-mă să te ador,
Să simţi cum bate inima cu dor,
Te iubesc, lasă-mă acum să te sărut,
Să simţi iubirea unui suflet mut.

Te iubesc, dar lasă-mă la al tău sân,
Să te strâng  în braţe, ca un nebun,
Te iubesc, lasă-mă să te iubesc,
Să simţi că altceva nu îmi doresc.

luni, 25 august 2014

De piept cu viaţa

Mai dai o dată piept cu viaţa,
Îţi ascunzi de mine iarăşi fata,
Mă eviţi de câte ori ţi-e greu,
Fugi de mine parcă nu-s mai eu.

Tu te ascunzi departe în abis,
Trăieşti coşmarul ca pe-un vis,
Îi alungi pe toţi ce vor să te ajute,
Şi te îneci în lacrimile tale multe.

Te iei de piept din nou cu sfinţii,
Lupţi cu toţi, muşcând cu dinţii,
Dar te răpune dorul de o iubire,
Ce-n  timp te-a readus în fire.

În fata sorţii vrei să îngenunchezi,
Nu te las, mă lupt să nu te pierzi ,
Să nu cazi plângând în faţa vieţii,
Să nu te pierd în ceaţa dimineţii.

duminică, 24 august 2014

Plouă peste noi

Plouă peste noi în miez de noapte,
De păcate multe să ne spele,
Printre stropi abia răzbate,
Dorul meu în chinuri grele.

Ploua întruna, strop cu strop,
A pornit în cer din nou furtuna,
Mă învârt nebun, să dorm nu pot,
Dorul mi-e plecat la tine, una.

Plouă, plouă, a venit potopul iar,
Peste case adormite în noapte,
Numai eu sunt treaz dar în zadar,
Îţi trimit prin tunete a mele şoapte.

Plouă, plânge cerul peste lume,
Fulgeră pe cer, de dor ce doare,
Printre tunete cu al tău nume,
Mai găsesc eu dorul oare?

vineri, 22 august 2014

La fel dar diferiţi

Suntem atât de diferiţi în toate,
Dar la fel suntem deopotrivă,
Ca noi oare cine mai poate,
Să se adune când pluteşte în derivă.

Când toate par a fi doar răsturnate,
Dar stau adesea singure în picioare,
Un semn făcut cu ochiul pe la spate,
Deodată nimic nu ne mai doare.

Când lumea toată sta să se dărâme,
Dar sta dreaptă în vuietul furtunii,
O îmbrăţişare ne adună din fărâme,
Când stă să ne doboare ura lumii.

marți, 12 august 2014

Sentimentele nu mor

Dintr-o scrisoare cu trei rânduri,
Vrei  să uit cât te iubesc de mult,
Să nu te port mereu în gânduri,
Inima deloc să nu o mai ascult.

Îmi zici că mă iubeşti,  atâta doar,
Dar mă alungi, nimic mai mult,
Doi pupici şi-o mângâiere în dar,
Tu vrei deodată pe tine să te uit.

Să fim aşa ca doi  străini nebuni,
Ce au luat accidental acelaşi tren,
Fără speranţă, din gara cu furtuni,
Şi au jurat să fie prieteni în etern .

Să călcăm pe inimile ce se zbat,
Noi să uităm de suflete cu dor,
Dar în trenul în care ne-am urcat,
Sentimentele există şi nu mor.

luni, 11 august 2014

Copacii se închină

Pe unde treci copacii se închină,
Sărută urma ce-ai lăsat-o în iarbă,
Flori albastre încet parcă suspină,
Când treci iubito în mare grabă.

Fluturii se prind vioi de părul tău,
Norii în grabă îi fac soarelui un loc,
Să te cuprindă o rază în sărutul său,
Toate astea sunt doar un magic joc.

Te laşi purtată de valuri de iubire,
Păşeşti  grăbit spre braţe cunoscute,
Alergi voioasă să-i dai lumii de ştire,
Că mergi spre buzele ce vor să te sărute.

Nu vezi copacii ce se-nchină după tine,
N-auzi flori albastre ce suspină încet,
Nu vezi nici fluturii ce te aduc la mine,
Auzi doar dorul ce loveşte iar în piept.