Au evadat prin garduri trandafirii,
Te mângâie cu miresme îmbietoare,
Oferind mereu petale roz iubirii,
Amintind de o iubire ce nu moare,
S-au ofilit şi crinii ascunşi pe după roze,
Îmi amintesc mereu de ochii tăi căprui,
Pierduţi pe undeva prin sutele de poze,
Desprinşi dintr-o poveste ce mi-o spui.
De dor îşi pierd şi trandafirii spinii,
Nici crinii nu mai au miros ca altădată,
Doar câteva brânduşe în culori liliachii,
Prin ceaţă toamnei, privirea ne-o desfată.